La limita...

De vreo luna, de cand am imprumutat Politiei Romane permisul auto, am avut, cotrar asteptarilor, o satisfactie nemaipomenita. La inceput am crezut ca ma va afecta lipsa din portofel a bucatii de plastic care dovedea ca sunt in stare sa conduc bolidul de la firma, dar pe parcurs am constatat ca am numai de castigat.
In decursul lunii care abia s-a sfarsit am avut in fiecare dimineata "la scara" masina de la firma cu sofer, bineinteles. Daca nu era colegul meu, soferul, binevoitor, mergeam 30 de zile pe jos. M-am trezit cu 2 ore mai tarziu dimineata fiindca soferul are program de la 9, eu de la 7. Plecam intotdeauna seara la 7, am ajuns luna trecuta la ora 5, iar nevasta multumita nevoie mare, ca mai apuca sa ma mai puna 2 ore la treaba. In weekend am scapat de tot calvarul cumparaturilor fiindca nu aveam cu ce ma deplasa, mai bine-zis cu ce deplasa pe altcineva. Neamurile nu le-am mai vazut de o luna, prietenii nici atat, afara ieseam doar atunci cand trageam o gura de aer la geam. Traiam un adevarat vis: sa ma odihnesc sambata si duminica dupa o saptamana de cosmar.
Toata lumea stia ca am permisul suspendat si toti ma compatimeau, apoi ma incurajau, chiar ajunsesera sa-mi numere zilele pana la data scadentei. Eu si uitasem de permis, asa de bine o duceam: delegatii in dreapta, puteam sa beau in loc de suc, bere, durerile de cap incetasera, parca vedeam si femeile mai frumoase.
Dar, ca orice vis, totul are si un sfarsit, care s-a dovedit a fi ieri, atunci cand am fost anuntat pe toate caile, de catre toti: vecini, colegi, rude, ca cei de la rutiera ma asteapta cu paine si sare sa ma duc si sa le eliberez locul in care a zacut saracu` permis. Dar, eu nu vreau! Pe mine nu ma intreaba nimeni? Parerea mea nu conteaza? Daca mi-e bine asa, de ce sa schimbam firea lucrurilor?
Ca o razbunare, am organizat o delegatie fulger la 6 dimineata, ora la care nu ma puteam duce sa-mi ridic permisul, caz in care soferul a fost obligat pentru ultima oara sa ma suporte. Si m-am distrat tot drumul, l-am chinuit pe saracu` baiat, am mers la un client si in loc de contract semnat am plecat cu o juma` de tuica si una de vin. In sange, bineinteles ! Si inca pe atat, la pachet. Cum m-am intors acasa, nevasta, mi-a si facut program pentru maine, la shopping. Vedeti, iar incepe calvarul!
Ma gandeam, oare, daca nu m-as duce sa ridic permisul, ce se va intampla?
Va spun eu: ori se duce nevasta si prin mijloace deloc neortodoxe (ea e musulmanca) il va obtine de la un burtos, ori voi primi citatie sa ma prezint de urgenta sa-l ridic, ca sigur nu-l mai suporta nici aia.
In concluzie, tre` sa ma duc maine sa-l iau, tre` sa-mi recuperez masina din parcare, probabil cu un mare strat de noroi, tre` sa fac un tur sa ma vada toti si tre` sa scap iar repede de el.
Poate ma ajutati cu vreo sugestie, care sa fie la limita dintre viata si moarte, dintre bine si rau.