In prag de An Nou

Dragii mei, anu` se cam sfârşeşte, traiul bun pe care l-am dus e bine să-l păstrăm viu în amintire, zilele însorite e bine să le scoatem pe hârtie fotografică, ca să avem ce linge in zilele ce vor urma. A fost un an cu de toate: şi cu bune şi cu rele. Ce-am început anu` trecut am terminat anu` ăsta, ce-am băgat în buzunar anu` ăsta o sa scoatem la anu`.

Dar, dacă tot v-am reţinut câteva minuţele, hai să vă trag şi-o urătură ca sa va meargă bine la anu`:

Aho, aho, copii si fraţi

Staţi puţin si nu mânaţi,

Vă gândiţi la cei votaţi,

Lângă boi v-alăturaţi,

Şi cuvântu-mi ascultaţi

Frunză verde de cicoare,

Bate vânt de criză mare,

De lumea-i supărată tare.

Mâine anul se 'nnoieşte,

Pluguşorul se opreşte.

Nu începe a ara,

Nu începe-a semăna,

Fiindcă viaţa-i tare grea.

S-au scumpit mai toate frate,

Şi legume, şi lactate

Şi uleiul, şi găina,

Şi căldura, şi lumina,

Se scumpeşte iară gazul,

Vom închide aragazul,

Se scumpeşte kilowatt-ul,

Vom plăti pân' ne ia dracu'!

Vom fi plini iar de nevoi

Şi punem lampa înapoi!

Mânaţi măi! Hăăi! Hăăăi!

Am votat iarăşi schimbarea,

C-au promis marea cu sarea,

Şi iar verde flori de soc,

Ne-am ales cu unu` Boc,

Şi-a început ăsta deodată,

Să ne pună iar la plată:

În loc de lapte ne da zăr.

În loc de pâine şi miere,

Ne dă acum amar şi fiere.

În loc de viaţă mai bună la toţi,

Profită numai ăia hoţi !

Şi iar verde de cicoare.

Ţara mea e ca o floare

Cine fură, ăla are.

Măi, române, ţine minte,

E la fel ca înainte:

Cine fură azi o pîine,

Este la pîrnaie mîine.

Cine fură cît se poate

Mîine-i cu imunitate!

Parlamentul de la noi,

Parcă-i un saivan de oi.

Toată ziua behăiesc

Cap în cap se tot pocnesc,

Obosesc şi moţăiesc,

Apoi ziarele citesc.

Cum să ştie a ţării puls,

Când li-e gîndul doar la muls?

Cum să-i stimăm, să fim atenţi,

Când printre ei sînt delincvenţi?

Cum să-i credem că nu-s bani,

Când au salarii de baştani ?

Totu-i abureală, ceaţă,

Se vor deputaţi pe viaţă!

Ca să-i schimbi tre` să aştepţi,

Fiindcă sunt foarte "deştepţi".

Mânaţi măi! Hăăi! Hăăăi!

Iarna-i grea, viaţa-i amară,

Din servici te dau afară.

Toate firmele se-nchid,

Şomerii sunt puşi la zid.

Tot ce-a mers, azi nu mai merge,

Tot ce s-a promis, se şterge.

Tu nu ai nimic în pungă,

Şi te duci la alţii slugă.

Sindicatele şi ele,

Ne aduc numai belele.

Negociază, protestează,

Locuri de muncă nu crează,

Ne scot în stradă la miting

Însă ei... „pupă şi ling,“

Nouă ne cer să protestăm,

Dar nimic nu căpătăm.

Greva din învăţământ,

Nu a avut nici un sfânt,

Degeaba au protestat,

50% n-au căpătat!

Miniştri-n cap au zurgălăi,

Mânaţi măi! Hăăi! Hăăăi!

Tinerii de pe la noi,

O întind precum un roi.

Hoţii de prin Spania,

Prostituate-n Italia.

Facem pantofii la străini

Şi trăim furînd găini.

Orice tânăr din liceu,

Vrea sa aibă un BMW-eu,

Absolvenţi de facultate,

Trec toţi graniţa într-o noapte.

Reforma din învăţămînt,

Doar palavre, pe cuvînt.

Materie multă, la fel,

Salariul tot mai mititel.

Examene întoarse pe dos,

Elevul tot mai puturos.

Îi lipseşte educaţia,

Şi-a învăţat motivaţia:

Cum să-nveţe, să tocească,

Cu diploma să flămînzească?

Când flăcăi cu patru clase,

Sunt plini de maşini şi case?

Cum să studieze de zor,

Cu gândul la viitor,

Când acum e dezbrăcat

Şi vine la ore nemâncat?

Cum să-l convingi pe băiatu'

Că marea şansă-i învăţatul

Şi nicidecum n-ar fi furatul?

Mânaţi măi! Hăăi! Hăăăi!

Unii au o baftă mare,

Mai ajung la pensionare.

Au apoi baftă din nou,

Trăiesc pân' la Anul Nou.

Bătrânii prin bloc îngheaţă,

N-au curaj să meargă-n piaţă,

Căci cu biata pensioară,

N-au curaj nici ca să moară.

Au muncit juma' de veac,

Sa dea pensia pe-un fleac,

Nimeni nu îi mai ascultă,

Guvernul are treabă multă.

Cu vorba la alegeri îi poartă,

Şi-i trage pe linia moartă.

Bătrâneţe haine grele,

Vai de zilele mele!

N-am trăit aşa ani grei,

Nici pe vremea foametei!

Drag Guvern, parteneriat de soi,

S-ajungeţi şi voi ca noi!

Mânaţi măi! Hăăi! Hăăăi!

E adevărat că dom` Băsescu,

E mai viu ca Iliescu,

Dar marele defect al lui

Este că-i a nimănui.

De aceea pentru anul care vine,

Care sunt şansele ca „să trăiţi bine“ ?

S-o spunem pe cinstite frate:

Dacă te lupţi şi dai din coate,

Astăzi scapă cine poate !

De-acum nimeni nu-ţi mai dă,

Vrei? Pune mîna şi fă!

Să terminăm cu văicăreala,

Să n-aşteptăm de la guvern haleala,

La muncă, unde-o fi să fie,

Familia ca să-ţi ţii vie.

Viaţa-i de-acum o junglă,

Te duce capul?

O să ai în pungă !

Nu gîndeşti şi nu munceşti?

Nu-ţi dă nimeni, o merleşti!

Aşa-i acuma peste tot,

De altul te cam doare-n cot,

Trebuie să tragi ca dracu'

Ca să aduci acasă sacu`.

Diferenţa-i de sudoare

Între sărac şi cel ce are,

Diferenţa-i de noroc

Între patron şi sărăntoc.

Diferenţă e mereu,

Încât te rogi la Dumnezeu!

Mânaţi măi ! Hăăi! Hăăăi!

De urat am mai ura,

Dar nu suntem de ici-colea,

Noi suntem de la Constanţa,

Unde fetele fac clanţa,

Unde lumea are bani,

Şi pe plajă-s mulţi ţigani.

Iar prin crâşme doar golani.

Muierile-s late de foame

Dar se dau mare cocoane.

E plin de şomeri şi cerşetori,

De borfaşi şi cartofori,

Noi suntem de la Mamaia,

Unde poliţia-i cu nuiaua,

Vine buluc cu cetele

Să ne ia carnetele.

Opriţi plugul măi flăcăi,

Că rămânem pe jos măi ! Hăăăi! Hăăăăi!

Vă urăm, deci, sănătate

Că-i mai bună decât toate.

Vă urăm ca-n noul an,

Să vă fie banu` ban.

Să vă fie casa casa,

Să vă fie masa masa,

Fericire, în pungă bani,

LA ANUL ŞI LA MULŢI ANI!

Mos Gerila.


Tocmai m-am intors de la o plimbare care trebuia sa se dovedeasca relaxanta, dupa ore in sir de stat la caldurica cu mancare si bauturica. De cum am iesit din scara blocului am dat cu nasu`de un ger naprasnic de mi-au inghetat outele, am mers la masina si erau inghetate atat geamurile cat si apa din rezervor. Am plecat intr-o vizita la cateva neamuri pe care maica-mea nu le mai vazuse de ceva anisori si pe drum am constatat ca frigul o sa ne tulbure toata ziua. Pe sosea gheata, in masina bocna si-n sufletul nostru un frig de tremura camasa-n pantaloni. La tara fiecare se incalzeste cu ce are: cainele din cusca de la poarta cu blana pe care-o poarta, gastele de prin curte cu penele pe care le mai au (ca-n rest le prinde matusa-mea si le jumuleste pentru perne), vaca se-ncalzeste cu nesimtirea pe care o are, iar taranii cu sobele care abia mai fac fata. Am povestit, am baut, am mancat, am tremurat de frig si am ajuns sa ne dorim sa plecam cat mai repede. Am insfacat toate pomenele pe care le-am primit si am mai tremurat vreo ora pana am ajuns acasa. Dupa cum stie toata lumea acasa este cel mai bine, iar noi incepusem sa multumim Celui de Sus ca am ajuns cu bine in locul in care caldura este la cheremul nostru. Fericiti, am mai bagat ceva la burdihan si ne-am asezat confortabil in fata televizorului pentru a ne bucura de restul serii. Treptat, am inceput sa constatam ca, ori ne-a intrat frigul in oase de nu ne mai incalzim, ori suntem bolnavi si obsedati de ziua ce abia se termina, fiindca se racise in toata casa si ne simteam ca la tara. Dupa verificari indelungate am constatat ca se stricase instalatia de incalzire centrala din casa si ca trebuia sa trecem de la chiloti si maieu, la izmene si cojoc, pana la remedierea situatiei. Tinand cont ca sarbatorile sunt facute pentru toata lumea probabil ca voi petrece si revelionul tot in cojoc si tot cu sticle de apa fierbinte intre picioare. Asa ca, daca mi-am dorit foarte tare sa vina zapada si frigul ca sa simt cu adevarat sarbatorile de iarna, acum tre` sa-i multumesc lui Dumnezeu ca mi-a indeplinit dorinta din toate punctele de vedere.

Tare as vrea ca nu cumva sa ajung sa ma dau cu sania prin sufragerie, iar din bucatarie s-o aud pe nevasta-mea cum striga: partieeeeeeeeee.

Om... cu greutate.


A trecut Craciunul, am mancat, am baut, am depasit greutatea cu mult peste limita bunului simt. Carnatii, chisca (caltabosi) si friptura au fost felul 1, felul 2 si desertul, iar legumele si fructele au fost uitate in camara. Vinul l-am folosit pe post de apa chiar si in toiul noptii atunci cand imi era botu` uscat. Am "muncit" ca un rob in aceasta vacanta, somnul ocupandu-mi mare parte din timp. Daca am luat in greutate nu ma pot pronunta, decat atunci cand vor trece sarbatorile si voi scoate din dulap cantarul, care este sigilat 2 saptamani de 2 ori pe an. Daca voi face o cura dupa sarbatori nu imi pot promite nici macar mie fiindca voi avea frigiderul plin si de Sf.Vasile, si de Sf.Ion si de toti sfintii pana la Paste. Stiu, insa, sigur ca voi ramane fara nici un banut dupa aceste sarbatori pana la primul salariu si ca imi voi reveni abia aproape de Craciunul viitor.

A trecut Craciunul, dar va veni Revelionul motiv pentru care nu voi lasa zapada sa se aseze peste mancare. Imi calculez pe degete cate zile mai sunt pana se termina tot calabalacul si constat ca burta mea nu va mai face fata la toate felurile pe care mi le face maica-mea. O singura bucurie are si ea: sa ma vada mancand cu pofta. Dar, oare, nu vrea sa ma priveasca si atunci cand voi astepta pe holurile doctorului, prin ianuarie, cand ma voi plange ca fierea s-a gandit sa intre in vacanta? Asta-i riscul: stiu ca la anu` e criza si mai pun putina grasime pentru orice eventualitate. Dar nevasta-mea ce va face la anu`? Ca ea e vegetariana. Asta-i riscul.

Aveti grija ce mancati, cum mancati si unde mai bagati ca de atata porc vom deveni porci. Aveti grija ce beti si unde beti ca nu se stie langa ce porc mai ajungeti si-n cine stie ce cotet.

Please, do not disturb!


In sfarsit m-am ales cu o minivacanta la munte pentru a incerca sa ajung la un compromis cu sporturile de iarna. Sunt si norocos pe deasupra ca este zapada si fericit ca in statiune mai sunt unele localuri cu preturi rezonabile. Am vrut sa incerc schiurile si am constatat ca in 3 zile nu pot decat sa-mi rup picioarele si portofelul, care gemea la fiecare 50 lei scosi de la caldurica. Am incercat patinele, unele de hocheist, cu care m-am inteles aprox.1 ora, din cauza bataturilor nereusind sa-mi conduc nici masina. In cele din urma, am dat lovitura, datorita unui tigan care a reusit sa faca afacerea secolului convingandu-ma sa cumpar o placa de plastic cu care sa-mi frec curu` de zapada. Distractia cea mai mare a fost atunci cand am pacalit-o pe nevasta-mea sa luam telecabina pana pe varful inzapezit al unui muntisor si sa coboram de-a lungul partiei cand in picioare cand in cur. In rest, am vazut ce afaceri are Stolojan la Clabucet, ce casa are Nastase la Predeal, cu ce masini mai defileaza cateva din V.I.P-urile muzicii romanesti, cati bani castiga aia care vand caciuli cu 25 ron bucata.

Tre` sa ies la partie in 10 min. sa-mi mai achizitionez cateva vanatai cu care sa ma laud la neamuri, ca altfel nu te cred ca ai vazut zapada, sa mai rup cateva crengute de brad cu care fac un bradulet pe care sa-l impodobesc, sa mai beau un vin fiert si sa mai fac portofelul sa planga.

De-a Mos Craciun.

In ziua de azi nu mai poti sa-i pacalesti pe copii ca Mos Craciun este un batranel ce soseste doar la copiii cuminti, coborand pe hornul sobei, cu sacul plin numai cu jucarii. Copiii sunt atat de destepti incat ii manipuleaza pe parinti pentru a-si atinge scopurile, anume acela de a nu le lipsi jucaria de care au atata nevoie. Asa ca atentie mare ce anume le cumparati, cat de mult le ascultati cererile si unde ascundeti jucariile cat si costumul cu care va imbracati.

Mos Craciun si criza lu` peste.

Criza in banci, criza la serviciu, crize acasa, peste tot domneste criza. Sarbatorile din aceasta iarna sunt dominate de criza si crizati. Toata lumea se pregateste de criza, altii nu inteleg ce-i aia, dar se iau si ei dupa turma, pe la colturi lumea vorbeste de ce ne asteapta. E mare isterie si, pe langa asta, au inceput copiii sa afle de situatia pe care o creeaza oamenii mari. Deunazi am ascultat ce discutau 2 copilasi in fata blocului care incercau sa-si explice cum de a ramas Mosu` fara sanie, cum de anul asta nu mai vine chiar daca au fost cuminti. Parintii au constatat ca salvarea cea mare tot de la Mosu` vine, iar toate oalele i se vor sparge in cap pana la Craciunul viitor. Pana si preotul satului a inceput sa le predice copiilor despre faptul ca Mos Craciun nu exista si ca singurul in care tre` sa creada este Isus. Bine bine, da` coboara Mos Isus pe horn si le pune cadouri sub brad? Ca daca e asa, atunci nu-i nici o problema. Important este sa vina cineva si sa lase acolo jucaria care trebuie. Mosu` e batran, mosu` e sarac, mosu` numai vine, mosu` a falimentat.

Am vazut in centru in sfarsit un Mos pe anu` asta care incerca sa cerseasca in speranta salvarii Craciunului. Sau a lui probabil. Si m-a cuprins, deodata, spiritul Craciunului, si am inceput sa fredonez ce mi-a venit in mine:

Moş Crăciun cu plete dalbe

A rămas fără un şfanţ

Stă la colţuri şi cerşeşte

Ca sa dea ceva la maţ.

Banc:

Intra Romania in razboi si merge Bula la comandament sa se inroleze. Stiind aia ca Bula e cam batut in cap, dar ca sa scape de gura-i spurcata si sa ramana satul fara el, ii zic:
-Bai Bula, ia de aici o pusca si cand esti fata in fata cu inamicul tintesti spre el, strigi PUSHKILI PUSHKILI si-ai sa vezi c-o sa-l omori.
-Atat, intreaba Bula fericit? Pai ma duc sa devin erou.
Pe front, agitatie mare, morti cat cuprinde, suierau gloantele prin aer ca prostia prin capul lu` Bula. Deodata, cum alerga Bula de colo colo, se trezeste cu un ditamai tancu` inamic in fata. Speriat, pune pusca pe umar, tinteste, apasa pe tragaci si: PUSHKILI PUSHKILI. Nimic. Mai incarca o data pusca, tinteste, striga: PUSHKILI PUSHKILI si vede ca tancul se opreste brusc.
Se indreapta teava tunului catre Bula, se pozitioneaza si... iese din tanc un soldat care striga in gura mare: TANKILI TANKILI.

Cei 3 purcelusi.

Din categoria "Esti prost, deci existi!" tin sa va povestesc o intamplare petrecuta acum 2 zile.

Am facut o adresa catre cei 3 directori ai societatii cum ca am probleme cu una dintre masinile de la depozit si ca s-a cheltuit in juma` de an o mica avere pe reparatia unei dacii. Bineinteles ca nu ma asteptam la un raspuns imediat: "Da, cum sa nu, maine ai o masina nou nouta", dar speram la o analiza profunda pe marginea subiectului.

In general, sunt foarte critic, dar incerc sa ma abtin de cele mai multe ori. Dar, in momentul in care vine soferul de N ori sa-ti spuna ca iar s-a stricat masina, ca iar a pus-o pe nevasta-sa sa sufle-n teava de esapament, ca iar a rugat pompagii de la benzinarie sa-l impinga vreo 50 m, ca iar s-a futut aia, ca iar... clachez. Asa ca m-am pus pe scris si am trimis mail la cei 3 purcelusi ca sa ia atitudine.

Primesc mail a doua zi de la un alt animal, cel ce se ocupa de transporturi si care e fost sofer de meserie, cu niste injurii de mi se facuse aia din pantaloni asa de mica ca ajunsesem sa ma sperii. De la individ comunist pana la "mi-e lehamite sa-i pronunt numele" nu m-a slabit, iar pe langa asta, omu` fiind bolnav cu creierii, a bagat-o in oala si pe-o colega de-a mea pe care a facut-o mincinoasa. Problema este ca tipu` nu prea le are cu cartea si cu internetu` si a trimis acest raspuns in mod oficial si la ceilalti 3 directori principali nestiind ca injuriile se contabilizeaza acolo undeva, la catastif. Cum am 3 perechi de oua, m-am suparat si i-am inapoiat mailul doar cu cateva observatii de natura sa-l faca sa-si dea seama ca-i prost, bineinteles cu copie la cei 3. Ce credeti ca s-a intamplat? Primesc mail de la soferus papagalos, cu copie la cei 3 magnifici ceva de genu`: Ha Ha comunistule. Deci, mailul era oficial, nu era un raspuns numai mie, ca sa ma oftice. Dupa o portie de ras de-mi tremurau nadragii m-am interesat de ce sume s-au cheltuit pentru reparatii in jumatea aia de an. Si, am descoperit c-o sa-l cam fugareasca pe prostovan cei 3, dupa ce-o sa se reuneasca.

Asta inseamna sa ti-o faci cu mana ta! Probabil ca tipu` stie cum e, fiindca nu cred ca e vreo proasta sa-i arate.

Boc...anila si presedintele.


Atentie! A nu se folosi solutia pe piele de presedinte, pe cea de marinar sau pe piele de politician. Risc crescut de contaminare cu virusul Rosa Pesedosa. In caz de iritatie va rugam sa va ingrijiti trandafirii asa cum ati semnat in Pactul pentru Romania. Relatia Bocanila-Presedinte este strict confidentiala si de nestrapuns.

Boc..anila si functiile.

In padure, s-a ales un nou ajutor al Leului de mare si anume Bocanila. Nici bine nu a fost pus in functie ca Bocanila s-a dus la doctor sa-i ceara un sfat in privinta regimului sau...de viata. Cica, toate functiile sale vitale dau semne de imbatranire dupa atata Bocanit si nu stie cum sa se mai comporte. Dar, atata timp cat este un doctor in padure si problemele lui Bocanila s-au rezolvat: mai putin Bocanit, mai mult somn, mai mult pupat curu` leului. Un stil de viata pur romanesc.

Goodbye, Mr.President!

Se vede ca vigilenta Serviciilor Secrete a fost data peste cap de un jurnalist ce a dorit sa-si ia ramas bun de la Bush in stilul sau caracteristic.

Se vede clar cat de iubit este Bush printre irakieni si cat de mult isi doresc ei ca acesta sa se retraga in liniste.

Se vede clar ce reflexe are presedintele si cat de relaxat a fost cand si-a dat seama ca era doar un pantof. Bineinteles, nu se compara cu rachetele pe care altii le primesc in moaca.

La revedere domnule presedinte Sadd...aaaa Bush!

Ştiaţi că...

...la nastere, crevetele este mascul, apoi, pe masura ce creste, devine femela? Oare asta nu-i dorinta cea mai mare a barbatilor?

...daca pui boabe de struguri in cuptorul de microunde, acestea vor exploda? Sa incercati asta la microundele vecinului.

...Hitler si Napoleon aveau fiecare numai cate un testicul? Pt.ca celalalt era in talpa, de asta schiopata frantuzu`.

...in topul obiectelor cu care se ineaca americanii, scobitoarea este pe primul loc? Ei cred ca ajuta la digestie si ca pot scoate pe partea cealalta brichete pt. foc.

...pe parcursul vietii, un om inghite in timpul somnului in jur de opt paianjeni? De aici si cei ce fac exces in aceasta privinta, ca Spider Man.

...mai mult de 10.000 de pasari mor in fiecare an strivindu-se de geamurile cladirilor? Dar, oare cate pasarici se strivesc an(u)al de picamer?

...barbatii au de sase ori mai multe sanse sa fie loviti de fulger decit femeile? Pai, noi avem o crescatura care nu are impamantare.

...cuvantul cimitir vine din greceste koimetirion care inseamna "dormitor"? De asta imi spune shefa ca prietenul ei o tot ameninta c-o duce-n dormitor o data si-o data. Si ea-i asa de fericita, ca abia asteapta momentu`.

...barbatilor le creste mai repede barba atunci cand sunt pe cale sa faca sex? Am inteles de ce imi creste barba pana ajung s-o trag pe nevasta-mea.

...un om obişnuit aşteaptă cam două săptămâni din viaţă culoarea verde a semaforului? La traficul infernal din Bucuresti cred ca media este data peste cap.

Operaţie prin SMS.

Un bărbat de culoare din Congo a fost salvat de la moarte după ce medicul care i-a pus diagnosticul (braţul cangrenat) s-a încumetat la o operaţie dificilă, asistat de către un chirurg renumit prin SMS. Medicul a respectat cei 10 paşi trimişi prin mesaje pe telefonul mobil şi a reuşit o operaţie dificilă.

Am aflat care au fost cele 10 SMS-uri, după ce am tras-o...de limbă pe asistenta medicului:

1.Trebuie să ascuţi toate toporiştele de taiat banane cu piatră vulcanică.

2.Nevastă-ta este lângă mine in... şi-ţi transmite succes la operaţie.

3.Aduci un fund, preferabil nu al asistentei, ci unul de lemn pe care să aşezi braţul băiatului.

4.k,jhcslsjd4135cnbpo984bxxxd3ethtjitrbd.

5.Scuze, mă gâdila.....ă ă ă, ajuta nevastă-ta la o bandajare a membrului unui pacient. Pacientul englez, îi zic eu.

6.Se ia la ochi negrul, nu nu nu braţul bărbatului şi se taie cu sânge rece până la os.

7.Se tamponează locul plin de sânge cu chiloţeii asistentei şi se trimit în plic la laboratorul nostru din Anglia.

8.Se închide rana cu aţa chirurgicală trimisă recent de prietenii noştri români care nu mai au nevoie de ea fiindca era Made in China.

9.Pacientului trebuie să i se administreze calmante timp de 3 zile de către asistentă, in pielea goală.

10.Nevastă-ta te roagă să-i cumperi o noua lenjerie intimă când te intorci fiindcă tocmai se uită la cea veche şi... sincer, nici mie nu-mi place.

După finalizarea cu succes a operaţiei, medicul a ţinut să-i mulţumească chirurgului care l-a asistat prin SMS, nevestei sale pentru sprijin moral şi nu în cele din urmă pacientului de culoare fiindca a avut inima tare care să-l ţină în viaţă.

Cât despre asistenta care l-a susţinut pe toata durata intervenţiei, acesta a declarat: Am simţit că am un înger păzitor în pantalo... pe umăr care imi arăta ce sa fac.

Un strop de muzică...

...pentru cei puţin plictisiţi.

Da, şi eu sunt plictisit. Plictisit să aud şi să văd cum unora din sistem chiar le pasă de noi. Plictisit să mai lupt cu sistemul, pe care nimeni şi nimic nu-l învinge.

Nehalitul, nesătulul, pofticiosul...

...enervantul, lingăul, curva sunt toate caracteristici de seama ale câinelui ce-mi păzeşte casa. Ultima caracterizare (curva) ii apartine lu` socru-meu, care, intr-un moment de sinceritate maximă pus pe seama gradelor luate la bord, a reusit s-o descrie pe căţeaua enervantă a familiei. Si nu este vorba de nevasta-mea.

Aceasta imitaţie de cârnat cu blană ce s-a aciuat pe langa casă de vreo 4 ani este cel mai alintat si iubit animal ce poate exista pe planeta asta, dar si cel mai pofticios si nesătul exemplar de câine-bursuc. Teckel-ul, prin natura sa, este un câine de vânătoare ce harţuieste prada până aproape de vizuină, dar cred ca treptat-treptat şi-a pierdut din calităţile sale in defavoarea altora. Probabil cei 7 ani de acasa, înca neimpliniti, se vad deja prin faptul că a imprumutat obiceiuri ale noastre, deloc nesănătoase. Pentru ea, fiindca este o curvă (parafrazandu-mi socru`), mâncarea este ceva dumnezeiesc, in calea ei neputând sta altceva, nici macar ţipetele sau urletele noastre. Nu se dă in lături de la orice, nu refuză nimic, stă şi-n 2 labe pentru o bucata de friptură, chiar ar mânca pâna i-ar pocni burta de plina ce-i.

Metodele de cerşit mâncare, in cazul in care trebuie sa apeleze la ele, sunt diverse si pornesc de la atingerea finuţă cu labuţa pe mâna sau picior, metoda care nu da gres niciodata din cauza prostiei celor ce cred ca este asa de educata si desteapta de ştie sa ceară. Nu domnilor, este nesătula si vrea doar sa vă fure bucata de la gură, că dupa aia o sa vedeti ciu-ciu apreciere, daca cumva va puneţi aceasta problema. O alta metoda este cea a privirii de pe jos, de la nivelul podelei, privire care scoate in evidenta suferinţa grea prin care trece rasa ei de cârnaţi enervanti si care are succesul scontat pana o servesti cu ceva, că dupa aia nu apuci sa te mai delectezi privind-o.

In cei 4 ani de cand a apărut pe lume a reusit sa ajunga la performante de neînchipuit pentru un caine de talia sa. Tinand cont ca face parte dintr-o familie de vânatori, si nu vorbesc de parintii adoptivi, respectiv eu si nevasta-mea, a reuşit sa doboare la sol 2 vrăbii care nu erau atente pe la ce inaltime işi făceau antrenamentul. Este un efort binemeritat, pe care l-am recompensat in limita bunului simţ cu o mângâiere, chiar daca nehalita ar fi vrut drept premiu chiar zburatoarele cu pricina. O alta performanţă ţine de faptul că, pentru o javra de talia sa, a reusit sa incurce traficul de pe bulevardul Mamaia, de 2 ori, dupa ce a sărit de pe masa medicului veterinar şi sa sfideze moartea in cel mai fin stil posibil. Ţinand seama de faptul ca este un caine pofticios, nici macar aspirina si paracetamolul nu i-au înfrânat pornirile, reusind să ajungă la urgenţe dupa ce am descoperit-o pe holul casei târându-se cu labele din faţă fiindca celelalte îi amorţisera. A reusit sa manance si să vomite intr-o zi chiar si de 4 ori, asta pentru a nu risipi din bunatăţile pe care maică-mea i le-a gătit. A reuşit s-o fraiereasca si pe ea.

Dar, eu ma ţin tare si nu-i fac deloc pe plac. Eu sunt cel ce-o tunde cu maşina, chiar daca urăste enorm acest procedeu, tot eu o spal cu patos, chiar daca apa nu este cea mai buna prietena a ei si refuz sa-mpart cu ea tot ce am in farfurie. Mă iubeşte in felul ei, dar daca s-ar pune problema sa scape de mine nu s-ar supăra.

Amintiri parfumate.

Nu stiu daca va mai aduceti aminte, dar cu siguranta vi s-a intamplat sa dati cu nasul de un iz care sa va trimita inapoi cu gandul la un anume moment din viata voastra.

Pentru mine, asocierea mirosului cu vazul este un lucru normal, ca pentru toti ceilalti, dar mi se imprima cateodata un iz foarte puternic, asociat cu o imagine sau un fapt petrecut in trecutul meu, de ma trezesc cu nasul pe sus mirosind ca un ogar antrenat de politie. Chiar zilele trecute am trecut pe langa o cucoana care emana un parfum pe care creierul meu l-a asemanat cu ceva ce m-a facut sa ma intorc si sa merg dupa femeie, incercand sa rememorez amintirea ce ma lega de acel iz. Si, m-am trezit langa un stalp, sprijinandu-ma ca un bou, cu un ranjet pana la urechi, nedandu-mi seama ca m-a cuprins acea amintire mai mult decat era cazul. Bineinteles, era o amintire placuta ca altfel nu se zambeau degeaba trecatorii la mine. Mi s-a intamplat si la volan sa ma cuprinda amintirile, dupa ce am inhalat nu stiu ce miros provenit de nu stiu unde, sa-mi dau seama ca am ajuns la destinatie si nu am retinut pe unde am trecut.

Asocierea mirosului, provenit din alta sursa, cu o amintire placuta sau neplacuta e un lucru pe care nu-l poti controla si care te cuprinde atunci cand nu te astepti.

Ajunsesem, la un moment dat, sa ma trezesc cum imi miroseam degetele si cum functionara de la banca se uita ciudat la mine asteptand sa-i intind teancul de bani. Oare ce-o fi insemnand? Ma intorc cateodata, din cauza parfumului, dupa anumite fetiscane crezand ca-i una din cele ce mi-au marcat existenta. Ajung sa miros bucati de plastic, aducandu-mi aminte de copertile pt.carti pe care le aveam in clasa a 6-a. Uneori, prin magazine, incep prin a mirosi gentile din piele care-mi aduc aminte de gentuta mea de la gradinita, cu feliile de paine cu unt, marul si ceiutul.

Dar, de ce nu pot asocia deloc mirosul neveste-mii, maica-mii, sora-mii sau a prietenilor cu ceva? Pentru ca inca nu sunt amintiri? Pentru ca inca exista in viata mea? Inseamna ca trebuie sa vorbesti la trecut de un lucru sau un fapt ca sa-l ai asociat in creieras cu un miros specific. Pacat. Tare as fi vrut sa-mbratisez o fatuca pe strada, fara sa-mi dau seama, crezand doar ca-i vorba de nevasta-mea. Sau, sa-ncep sa-l pup pe colegul meu de munca aducandu-mi aminte de una din femeile din viata mea. Asta, fiindca colegu`se da cu parfumuri mai dulci.

Dar, daca parfumul din aer iti aduce aminte de ceva neplacut? Iti poti controla apucaturile? Sau incepi sa plangi ca un descreierat? Sau sa te legi de oameni pe strada? Chiar sunt amintirile atat de puternice incat sa nu-ti poti contola iesirile?

Poate aflati si-mi spuneti si mie.

Văcuţa şi SMS-ul.

Vacuta mobila este noua achizitie a Aradului putand fi zarita in hala pietei centrale. Este un dozator mobil de lapte proaspat ce poate oferi o cantitate de pana la 500 l/zi contra unui pret de 3 lei /litru. Vacuta are capacitatea de a trimite un SMS catre furnizor atunci cand mai are in rezervor doar 50 l de lapte. Daca nu v-ati luat inca doza de calciu pe zi va sfatuiesc sa poftiti la muls dozatorul cu pricina. Dar, doar daca sunteti din Arad.

Atenţionare: nu consumaţi!

Ministerul Sanatatii si Agriculturii din Irlanda a emis un avertisment catre populatia tuturor statelor europene de a nu consuma carnea de porc provenita din aceasta tara, deoarece s-a descoperit ca exista un nivel de contaminare extrem de mare. Dioxina este o substanta care poate fi ingerata prin mancare de catre animal si poate infesta organismul uman odata cu consumul carnii de porc, putand cauza aparitia cancerului.
Gandindu-ne ca mai mult de 80% din carnea de porc din hipermarketurile din tara noastra provine din ferme ale unor tari europene, printre care si Irlanda, va sfatuiesc sa cereti o parere a managerului de raion al unor astfel de magazine. Sau, si mai bine, sa consumati carne de porc din surse sigure, cum ar fi de la taranii nostri.

Global connection

Asa arata un moment de fericire globala, in care oamenii uita cine sunt si interactioneaza prin spiritul muzicii.

Doar o cursă

Un prieten mi-a povestit despre acest documentar acum vreo luna, lucru care nu m-a socat dar care m-a pus pe ganduri. Zeitgeist, caci asa se numeste filmul, este doar o sinteza a multor evenimente globale care dau explicatie monopolului creat de unele cercuri de oameni bogati. Am reusit sa-l vad, dupa mult timp, dupa ce am gasit link la bad pitzi, si vi-l recomand cu mare placere pentru a va face o imagine cine suntem cu adevarat si in ce societate traim. Suntem inconjurati de minciuna, iar viata nostra este doar o iluzie. In afara de ceea ce simtim in suflet, restul este doar o minciuna fabricata de cei ce au interese globale. Daca tie iti pasa de oameni si omenire, lor nu le pasa catusi de putin. Fiindca tu esti unealta lor, tu esti cel de pe urma caruia traiesc. Ei sunt parazitii, iar tu esti gazda.

Veste Buna sau Veste Proasta?


Totul a inceput ieri seara cand am primit confirmarea ca soferul de pe camion ce trebuia sa ajunga la Constanta va pleca noaptea din Bucuresti si va ajunge spre dimineata la depozit.
Vestea buna era ca voi primi marfa mai repede si-o voi livra la timp ca sa am un inceput de weekend promitator. Vestea proasta era ca voi fi obligat sa ma trezesc cu noaptea-n cap ca sa descarc 2 tone de marfa.
Fara sa-mi dau seama am inceput acest joc de-a vestea buna si cea proasta atat cu nevasta-mea cat si cu colegul meu de munca.
-Draga mea, am o veste buna si una proasta. Pe care o alegi prima?
-Cea buna.
-Vestea buna este ca ma vei avea in noaptea asta in pat alaturi de tine.
-Si cealalta?
-Cea proasta este ca nu ma vei mai gasi dimineata langa tine.
Il sun pe colegul meu, pentru care somnul este un remediu continuu si-i dau vestea buna: ca isi va petrece sambata in Bulgaria asa cum si-a programat, dar ca mai este si una proasta: ca va incepe ziua pe la ora 5 dimineata.
Ma trezesc cu greu pe la 5, ma duc la baie, ma imbrac si plec spre depozit unde colegul meu adormise cu capul pe bordul masinii. Stam la palavre vreo 10 minute, timp in care incercam sa ne dezmeticim si sa ne obisnuim cu situatia creata, cand suna telefonul.
-Baieti, spuse soferul de camion, am o veste buna si una proasta. pe care v-o spun prima.
-Pe aia buna, am strigat in cor, parca speiati de ce-o sa urmeze.
-Vestea buna este ca ma indrept spre voi cu 2 tone de marfa si mai am 70 km distanta.
-Ok, zi-o si pe ailalta.
-In schimb, vestea proasta este ca s-a stricat masina si nu pot s-o urnesc din loc de grea ce-i.
Sa cada cerul si pamantul pe mine de ce ghinion m-a pascut exact in ziua cea mai frumoasa si linistita pe care as fi vrut s-o am. Am inceput sa dau telefoane in stanga si-n dreapta dand vesti bune cat si vesti proaste pentru a gasi un camion care sa-l tracteze pe sofer pana la depozit.
In cele din urma ma suna un tip si-mi da o veste buna: avea un camion disponibil la acea ora pentru un asa gabarit. Stiind c-o sa mai urmeze ceva l-am rugat sa-mi dea si restul, adica vestea proasta: pretul pentru un asa serviciu era de 2 ori mai mare decat de obicei.
Prins intre doua rele, am ales-o pe cea mai buna si am acceptat oferta, dandu-i vestea buna soferului ca v-a fi recuperat de prin pustiuri, vestea proasta fiind ca nu stiu daca va si pleca inapoi in aceeasi zi.
Sun la service, unde-l cunosc pe patron destul de bine, si primesc vestea buna ca masina va primi asistenta de indata ce va intra pe poarta. Vestea proasta era ce totul va costa dublu pentru ca este un serviciu special. Nu am mai auzit asta undeva, recent? Ok, asta este.
Din cauza presiunii prea mare a jocului de-a vestea, am incercat sa pasez mingea in curtea celui ce ne tracta spunandu-i ca vom plati cash la destinatie, dar ca mai avem o veste proasta si anume ca va trebui sa faca un ocol pe la depozit pentru a ne ajuta sa descarcam 2 tone de marfa.
Ajunge masina la depozit, rezolvam treaba, ajungem la service, platim baiatu`. Incepuse sa ne mearga bine. Inca o veste buna: masina nu este stricata rau si se va repara. In schimb, vestea proasta este ca nu va incapea pe poarta hangarului si nu va ajunge la rampa. Singura solutie: transportul catre un alt service. Cu ce: nu stim, ca platforma de tractat a plecat. Pana la urma vestea buna este ca am desumflat rotile si a intrat la milimetru, vestea proasta fiind ca era prea tarziu pentru a mai gasi piese la vreun magazin specializat.
Si asa, in 12 ore de vesti bune si vesti proaste am albit, mi-au murit mare parte din neuroni si am ajuns sa fiu paranoic. Totusi vestea buna este ca nu am avut timp sa cheltui din buzunarul propriu nici un leut, vestea proasta urmand imediat: m-a rupt la buzunar spaga data catre mecanicul auto.
Ajung acasa, in sfarsit, si-mi vad nevasta plina de spume dandu-mi vestea buna ca voi manca cu siguranta ceva in aceasta seara, dar vestea proasta este ca totul va fi de post.
Resemnat, ma asez la tv si aflu ca vestea buna este: la noapte va veni Mos Nicolae care ne va umple de dulciuri. In schimb, vestea proasta: cantareata Anca Parghel a incetat din viata.
Vesti bune sau vesti proaste, toate fac parte din cotidian, asa ca trebuie sa invatam sa le acceptam si sa stim cum sa le transformam intr-un avantaj pentru noi.

Animalele vs Oamenii

Intotdeauna am considerat ca animalele, dar in special cainii, sunt cele mai sincere fiinte de pe fata Pamantului. Ma uit la cainele meu care, la cat de mult il cert, ma asteapta fericit acasa si de-abia asteapta sa-mi dea cateva limbi pe fata. Ei stiu cel mai bine cum sa te faca sa iesi dintr-o situatie critica, stiu sa-ti arate dragoste atunci cand esti trist, stiu sa te ajute atunci cand ai nevoie. Filmuletul de mai sus este expresia clara a felului genetic de a fi a cainilor care nu ezita sa-si riste viata pentru o cauza nobila.

Oare nu au oamenii ce invata de la animale? Oare de aia sunt oamenii asa rai cu animalele? Pt.ca sunt invidiosi? Oricum, animalele ne dau bataie la popnet cand vine vorba in a-ti ajuta semenul.

Ii multumesc sotiei pentru aceasta postare, fiindca nu ar fi avut loc daca nu o gaseam bocind in fata calculatorului. Initial am crezut c-a descoperit vreo poza cu mine gol (stiti, nu sunt prea atragator in costumul lui Adam), dar am ajuns sa fiu umarul pe care si-a stors lacrimile din cauza filmuletului cu cainele salvator.

Sfaturi practice: barbieritul

Urasc sa ma barbieresc, urasc sa am grija de mine si de look-ul meu, dar imi place a dracului de mult sa arat bine, sa se intoarca gagicile pe strada.


Tocmai am iesit din baie unde am petrecut vreo ora ca sa ma curat din toate punctele de vedere. Ultima etapa a deratizarii corpului meu a fost rasul barbii sau mai bine zis a smocurilor inegale de par de pe fata asta enervanta, cum zice preaiubita mea nevasta. Ce pierdere de timp e sa stai sa-ti uzi fata, sa iei tacticos fiecare portiune si s-o razi, fara sa te tai bineinteles, sa cureti zona si la sfarsit sa nu-ti placa rezultatul. De aceea eu nu am rabdare si sfarsitul e tragic pentru piele, care nu scapa din batalie fara rani ce abia se vindeca pana la urmatoarea confruntare.


De curiozitate am intrat pe net sa vad ce sfaturi imi pot da unii mai experimentati, chiar daca si eu fac acest lucru manual de vreo 11 ani. Si, surpriza, mai rau. Specialistii spun ca tinereii se pot barbieri 1 data pe zi, dar aia trecuti de 30 ani tre` s-o faca o data la 8 ore (si nu ma refer la prostii). Deci, dupa ce ca urasc sa fac operatia asta (fiindca umblu cu lama ascutita ma pot considera chirurg) mai vin si astia sa-mi zica s-o fac de 2-3 ori /zi. Ma lipsesc de asa sfaturi si-o sa merg tot pe mana mea (ca-i sfanta) barbierindu-ma la 3-4 zile.


Fiindca specialistii spun ca o data cu rasul firelor de par se razuieste si o parte din pielea moarta de pe fata, lucru care ne va intineri, am purces a cauta moduri si cai de a face operatia mai usoara. Negasind nici un sfat care sa ma satisfaca mi-am pus creierul in functiune si am creat un mic ghid de intrajutorare.


Instructaj in 7 puncte care iti va usura munca:


1. INMUIEREA-incepe cu umplerea cazii din baie pe jumate cu apa fierbinte. Gol fiind si cu un prosop pe dupa gat, iti tii respiratia si te apleci bagandu-ti doar fata in apa. Stai asa pana se raceste apa, dupa care o schimbi cu alta fierbinte cat poti de repede. Doar asa ti se vor deschide porii si vei putea trece la pasul urmator.


2. CURATAREA-fetei de impuritati sau mai bine zis de mizerie se poate realiza prin aplicarea de sapun pe toata portiunea ce are par frecand cu miscari de du-te vino pana simti ca te ustura. Daca nu aveti sapun prin apropiere va recomand apa cu detergent de vase sau de rufe ce face minuni in unele cazuri.


3. APLICAREA-cremei dupa uscare este un pas important in tonifierea ranilor ramase dupa primele 2 puncte. Aveti grija ce crema folositi pentru ca cea de noapte a nevestei poate constitui un dezavantaj in relatia cu colegii de munca.


4. VERIFICAREA-lamei de ras este esentiala in acest proces, ascutirea putandu-se face cu piatra de la coasa bunicului. Cu cat sunt mai multe portiuni neregulate ale lamei cu atat procesul razuirii va dura ma mult. Ca si recuperarea post-traumatica.


5. TAIEREA-propriu-zisa se face in sensul cresterii parului, daca aveti ce rade, pentru a putea termina cat mai repede. Cu asa lama ascutita puteti s-o faceti si in sens invers, incepand de la baza gatului cu mentiunea: INTERZIS SINUCIGASILOR care ar putea fi tentati.


6. CLATIREA-fetei dupa ras se poate face cu apa din vasul toaletei, pentru ca are si proprietati dezinfectante, dar cel mai bine se poate realiza prin stropirea ei cu votca pentru musafiri. Se aplica 10 ml alcool pur pe barba abia rasa si restul pana la 500ml se da pe gatlej pentru o ungere cat mai fina.


7. APPLY-este punctul final al operatiunii si se realizeaza mergand la calculator, dand click pe noul joc descarcat si.....atat.


Dupa ce terminati jocul va poftesc a va admira in oglinda si a incerca sa va abtineti de la eventuale comentarii la adresa mea, fiindca am frigiderul deja plin o data cu sarbatorile ce se apropie. Succes!

Spectacol laser


In secolul in care traim laserul inca este benefic omenirii fiind folosit numai in scopuri pasnice.
Un spectacol de lumini laser a ajuns sa fie o arta a creativitatii umane.
Se vede ca si fascicolul de lumina poate fi manipulat cum vrem noi si modelat in diverse moduri.
Vizionare placuta!

Deputat cu lanţ şi bilă


Un candidat de la PNL a primit, in urma redistribuirii, un mandat de deputat in Parlamentul României, chiar dacă respectivul este in arest preventiv pentru trafic de influenţă.

Fiindca are mandat de arestare până pe 16 dec., bineînţeles că nu-i poate fi înmânat încă mandatul de deputat.

Ce viaţă mai duc unii: nici bine nu termină un mandat că încep altul.

Oare nu pot şi ceilalţi politicieni care au terminat un mandat de deputat să mai încerce şi unul în arest preventiv?

Latest news

Venetia se scufunda - Piata San Marco este acoperita de apa pana la nivelul de 1 m, dar pe alocuri ajunge pana la 1,56 m.

Hillary Clinton - noul Secretar de Stat la Casa Alba
Petrolul se ieftineste - inca o noua cadere a barilului pana la valoarea de 49 dolari.

Afisarea rezultatelor (99,8%)

La nivel national:

PSD-PC 33,61%
PD-L 32,96%
PNL
18,66%
UDMR
6,30%

Atribuirea mandatelor:

PSD-PC 163 mandate

PD-L 165 mandate

PNL 93 mandate

UDMR 31 mandate

Spicuiri prin...amintiri (II)

Mi-aduc aminte ca ne-am mutat la o fermă imensa, una dintre cele mai impresionante ale lui Ceauşescu. Cu mii de hectare de pământ, mii de capete de vite si o baza furajeră imensa.
Eram destui copii pe acolo, asa ca nu lipseau scenele de hohote si cele de plâns la mămica-n poală. Aveam, pe la 5 ani, o gagică cu care mă furişam pe la atelierul mecanic ca sa ne giugiulim. Ce ştiam eu atunci? A fost o vârsta critica in acea perioadă: am tras primul fum de ţigară de la un chiştoc de Carpaţi aruncat pe jos de muncitorii lu` maica-mea, m-am urcat pe o bicicleta de oameni maturi si mi-am terminat ouţele pâna s-au facut vineţii în încercarea de a invăţa sa pedalez, era sa mă inec in iazul cu peşte unde era taica-miu inginer din dorinţa de a mă sui pe şalupa de tuns stuf, am căzut de pe leaganul unde ma dădeam peste cap si doar o minune a facut sa nu crăp.
Cea mai tare fază a fost atunci cand eu si gagica-mea de 4 ani ne-am retras sub o combină(utilajul care treiera grâul), cu păturica roz a lu` sora-mea, cu bombonele si brifcor. A fost prima mea semiexperienţă sexualâ, fiindca nu am reuşit decât sa o dezbrac pe fătucă si s-o pipăi eventual. Nu ma judecaţi fiindca am avut acordul fetei si, oricum, cred că îi făcea plăcere să se joace de-a mama şi de-a tata. Problema este ca se facuse intuneric si ne căutau disperaţi părintii, care instituiseră si o celulă de criză, cu toate farurile de la maşinile agricole aprinse. Am apărut relaxaţi ca doi indragostiţi de sub combină şi am incercat sa nu dam detalii intime ale aventurii noastre, chiar daca bătaia pe care am primit-o a avut drept scop scoaterea la iveală a unor declaratii picante. Atunci s-a petrecut si primul eşec in dragoste, fiind ultima oara când am mai putut s-o ating pe fătucă. Eu am trecut cu bine peste despărţirea forţată, dar ea a luat o doza mica de medicamente. Din greseală, bineînteles, fiindca pastilele aveau culoarea roz, erau aruncate pe jos şi semănau cu nişte bombonele. Şi fetii îi plăceau bombonelele. In cele din urmă s-a mutat de la ferma, la oras unde i-am pierdut urma.
La ferma Râşeşti, că aşa se cheamă locul cu pricina, am avut o copilarie fericită, înconjurat de natură, de oameni prietenoşi şi de nişte părinţi minunaţi.
Peste 2 ani a trebuit să ajung şi eu la oraş ca să mă şcolesc.
Alte aventuri şi acolo. Dar alta dată...

România, să ne trăieşti!


Bună dimineaţa România. Bună dimineaţa Bucureşti, Ploieşti, Constanţa, Piteşti...

Ceva de genu` ăsta o sa auzim iar de la Esca in aceasta seara.

Sunt mândru ca m-am nascut in aceasta ţară si nu in India, spre exemplu. Fiindca la cât de slab am fost de mititel sigur muream de foame pe-acolo.

Mă bucur ca am reusit sa-mi vad aproape toata ţara pâna in prezent, spre deosebire de altii care cunosc mai bine locurile din afara graniţelor. Mă bucur ca vorbesc limba română si ca am mai invatat inca una de la nevasta-mea, că sigur nu ma descurcam doar cu a noastră. Ma bucur că-i asa frumoasă ţara in care traiesc si ca inca mai exista oameni de bine prin unele locuri ascunse ale ei. Ma bucur ca si altii ca mine se bucura.

Dar, nu mă bucur deloc ca semeni ca mine au vandalizat ţara in care traiesc, că au reusit sa vânda părticică cu părticică strainilor. Nu ma bucur de cei ce ne conduc, dar nici de cei ce ne vor conduce. Nu mă bucur ca oamenii s-au înrait de atâta saracie si ca ospitalitatea româneasca nu mai exista. Nu ma bucur pentru ca ştiu ca si altii ca mine nu se bucura.

LA MULTI ANI, ROMANIA!