In prag de An Nou

Dragii mei, anu` se cam sfârşeşte, traiul bun pe care l-am dus e bine să-l păstrăm viu în amintire, zilele însorite e bine să le scoatem pe hârtie fotografică, ca să avem ce linge in zilele ce vor urma. A fost un an cu de toate: şi cu bune şi cu rele. Ce-am început anu` trecut am terminat anu` ăsta, ce-am băgat în buzunar anu` ăsta o sa scoatem la anu`.

Dar, dacă tot v-am reţinut câteva minuţele, hai să vă trag şi-o urătură ca sa va meargă bine la anu`:

Aho, aho, copii si fraţi

Staţi puţin si nu mânaţi,

Vă gândiţi la cei votaţi,

Lângă boi v-alăturaţi,

Şi cuvântu-mi ascultaţi

Frunză verde de cicoare,

Bate vânt de criză mare,

De lumea-i supărată tare.

Mâine anul se 'nnoieşte,

Pluguşorul se opreşte.

Nu începe a ara,

Nu începe-a semăna,

Fiindcă viaţa-i tare grea.

S-au scumpit mai toate frate,

Şi legume, şi lactate

Şi uleiul, şi găina,

Şi căldura, şi lumina,

Se scumpeşte iară gazul,

Vom închide aragazul,

Se scumpeşte kilowatt-ul,

Vom plăti pân' ne ia dracu'!

Vom fi plini iar de nevoi

Şi punem lampa înapoi!

Mânaţi măi! Hăăi! Hăăăi!

Am votat iarăşi schimbarea,

C-au promis marea cu sarea,

Şi iar verde flori de soc,

Ne-am ales cu unu` Boc,

Şi-a început ăsta deodată,

Să ne pună iar la plată:

În loc de lapte ne da zăr.

În loc de pâine şi miere,

Ne dă acum amar şi fiere.

În loc de viaţă mai bună la toţi,

Profită numai ăia hoţi !

Şi iar verde de cicoare.

Ţara mea e ca o floare

Cine fură, ăla are.

Măi, române, ţine minte,

E la fel ca înainte:

Cine fură azi o pîine,

Este la pîrnaie mîine.

Cine fură cît se poate

Mîine-i cu imunitate!

Parlamentul de la noi,

Parcă-i un saivan de oi.

Toată ziua behăiesc

Cap în cap se tot pocnesc,

Obosesc şi moţăiesc,

Apoi ziarele citesc.

Cum să ştie a ţării puls,

Când li-e gîndul doar la muls?

Cum să-i stimăm, să fim atenţi,

Când printre ei sînt delincvenţi?

Cum să-i credem că nu-s bani,

Când au salarii de baştani ?

Totu-i abureală, ceaţă,

Se vor deputaţi pe viaţă!

Ca să-i schimbi tre` să aştepţi,

Fiindcă sunt foarte "deştepţi".

Mânaţi măi! Hăăi! Hăăăi!

Iarna-i grea, viaţa-i amară,

Din servici te dau afară.

Toate firmele se-nchid,

Şomerii sunt puşi la zid.

Tot ce-a mers, azi nu mai merge,

Tot ce s-a promis, se şterge.

Tu nu ai nimic în pungă,

Şi te duci la alţii slugă.

Sindicatele şi ele,

Ne aduc numai belele.

Negociază, protestează,

Locuri de muncă nu crează,

Ne scot în stradă la miting

Însă ei... „pupă şi ling,“

Nouă ne cer să protestăm,

Dar nimic nu căpătăm.

Greva din învăţământ,

Nu a avut nici un sfânt,

Degeaba au protestat,

50% n-au căpătat!

Miniştri-n cap au zurgălăi,

Mânaţi măi! Hăăi! Hăăăi!

Tinerii de pe la noi,

O întind precum un roi.

Hoţii de prin Spania,

Prostituate-n Italia.

Facem pantofii la străini

Şi trăim furînd găini.

Orice tânăr din liceu,

Vrea sa aibă un BMW-eu,

Absolvenţi de facultate,

Trec toţi graniţa într-o noapte.

Reforma din învăţămînt,

Doar palavre, pe cuvînt.

Materie multă, la fel,

Salariul tot mai mititel.

Examene întoarse pe dos,

Elevul tot mai puturos.

Îi lipseşte educaţia,

Şi-a învăţat motivaţia:

Cum să-nveţe, să tocească,

Cu diploma să flămînzească?

Când flăcăi cu patru clase,

Sunt plini de maşini şi case?

Cum să studieze de zor,

Cu gândul la viitor,

Când acum e dezbrăcat

Şi vine la ore nemâncat?

Cum să-l convingi pe băiatu'

Că marea şansă-i învăţatul

Şi nicidecum n-ar fi furatul?

Mânaţi măi! Hăăi! Hăăăi!

Unii au o baftă mare,

Mai ajung la pensionare.

Au apoi baftă din nou,

Trăiesc pân' la Anul Nou.

Bătrânii prin bloc îngheaţă,

N-au curaj să meargă-n piaţă,

Căci cu biata pensioară,

N-au curaj nici ca să moară.

Au muncit juma' de veac,

Sa dea pensia pe-un fleac,

Nimeni nu îi mai ascultă,

Guvernul are treabă multă.

Cu vorba la alegeri îi poartă,

Şi-i trage pe linia moartă.

Bătrâneţe haine grele,

Vai de zilele mele!

N-am trăit aşa ani grei,

Nici pe vremea foametei!

Drag Guvern, parteneriat de soi,

S-ajungeţi şi voi ca noi!

Mânaţi măi! Hăăi! Hăăăi!

E adevărat că dom` Băsescu,

E mai viu ca Iliescu,

Dar marele defect al lui

Este că-i a nimănui.

De aceea pentru anul care vine,

Care sunt şansele ca „să trăiţi bine“ ?

S-o spunem pe cinstite frate:

Dacă te lupţi şi dai din coate,

Astăzi scapă cine poate !

De-acum nimeni nu-ţi mai dă,

Vrei? Pune mîna şi fă!

Să terminăm cu văicăreala,

Să n-aşteptăm de la guvern haleala,

La muncă, unde-o fi să fie,

Familia ca să-ţi ţii vie.

Viaţa-i de-acum o junglă,

Te duce capul?

O să ai în pungă !

Nu gîndeşti şi nu munceşti?

Nu-ţi dă nimeni, o merleşti!

Aşa-i acuma peste tot,

De altul te cam doare-n cot,

Trebuie să tragi ca dracu'

Ca să aduci acasă sacu`.

Diferenţa-i de sudoare

Între sărac şi cel ce are,

Diferenţa-i de noroc

Între patron şi sărăntoc.

Diferenţă e mereu,

Încât te rogi la Dumnezeu!

Mânaţi măi ! Hăăi! Hăăăi!

De urat am mai ura,

Dar nu suntem de ici-colea,

Noi suntem de la Constanţa,

Unde fetele fac clanţa,

Unde lumea are bani,

Şi pe plajă-s mulţi ţigani.

Iar prin crâşme doar golani.

Muierile-s late de foame

Dar se dau mare cocoane.

E plin de şomeri şi cerşetori,

De borfaşi şi cartofori,

Noi suntem de la Mamaia,

Unde poliţia-i cu nuiaua,

Vine buluc cu cetele

Să ne ia carnetele.

Opriţi plugul măi flăcăi,

Că rămânem pe jos măi ! Hăăăi! Hăăăăi!

Vă urăm, deci, sănătate

Că-i mai bună decât toate.

Vă urăm ca-n noul an,

Să vă fie banu` ban.

Să vă fie casa casa,

Să vă fie masa masa,

Fericire, în pungă bani,

LA ANUL ŞI LA MULŢI ANI!

Mos Gerila.


Tocmai m-am intors de la o plimbare care trebuia sa se dovedeasca relaxanta, dupa ore in sir de stat la caldurica cu mancare si bauturica. De cum am iesit din scara blocului am dat cu nasu`de un ger naprasnic de mi-au inghetat outele, am mers la masina si erau inghetate atat geamurile cat si apa din rezervor. Am plecat intr-o vizita la cateva neamuri pe care maica-mea nu le mai vazuse de ceva anisori si pe drum am constatat ca frigul o sa ne tulbure toata ziua. Pe sosea gheata, in masina bocna si-n sufletul nostru un frig de tremura camasa-n pantaloni. La tara fiecare se incalzeste cu ce are: cainele din cusca de la poarta cu blana pe care-o poarta, gastele de prin curte cu penele pe care le mai au (ca-n rest le prinde matusa-mea si le jumuleste pentru perne), vaca se-ncalzeste cu nesimtirea pe care o are, iar taranii cu sobele care abia mai fac fata. Am povestit, am baut, am mancat, am tremurat de frig si am ajuns sa ne dorim sa plecam cat mai repede. Am insfacat toate pomenele pe care le-am primit si am mai tremurat vreo ora pana am ajuns acasa. Dupa cum stie toata lumea acasa este cel mai bine, iar noi incepusem sa multumim Celui de Sus ca am ajuns cu bine in locul in care caldura este la cheremul nostru. Fericiti, am mai bagat ceva la burdihan si ne-am asezat confortabil in fata televizorului pentru a ne bucura de restul serii. Treptat, am inceput sa constatam ca, ori ne-a intrat frigul in oase de nu ne mai incalzim, ori suntem bolnavi si obsedati de ziua ce abia se termina, fiindca se racise in toata casa si ne simteam ca la tara. Dupa verificari indelungate am constatat ca se stricase instalatia de incalzire centrala din casa si ca trebuia sa trecem de la chiloti si maieu, la izmene si cojoc, pana la remedierea situatiei. Tinand cont ca sarbatorile sunt facute pentru toata lumea probabil ca voi petrece si revelionul tot in cojoc si tot cu sticle de apa fierbinte intre picioare. Asa ca, daca mi-am dorit foarte tare sa vina zapada si frigul ca sa simt cu adevarat sarbatorile de iarna, acum tre` sa-i multumesc lui Dumnezeu ca mi-a indeplinit dorinta din toate punctele de vedere.

Tare as vrea ca nu cumva sa ajung sa ma dau cu sania prin sufragerie, iar din bucatarie s-o aud pe nevasta-mea cum striga: partieeeeeeeeee.

Om... cu greutate.


A trecut Craciunul, am mancat, am baut, am depasit greutatea cu mult peste limita bunului simt. Carnatii, chisca (caltabosi) si friptura au fost felul 1, felul 2 si desertul, iar legumele si fructele au fost uitate in camara. Vinul l-am folosit pe post de apa chiar si in toiul noptii atunci cand imi era botu` uscat. Am "muncit" ca un rob in aceasta vacanta, somnul ocupandu-mi mare parte din timp. Daca am luat in greutate nu ma pot pronunta, decat atunci cand vor trece sarbatorile si voi scoate din dulap cantarul, care este sigilat 2 saptamani de 2 ori pe an. Daca voi face o cura dupa sarbatori nu imi pot promite nici macar mie fiindca voi avea frigiderul plin si de Sf.Vasile, si de Sf.Ion si de toti sfintii pana la Paste. Stiu, insa, sigur ca voi ramane fara nici un banut dupa aceste sarbatori pana la primul salariu si ca imi voi reveni abia aproape de Craciunul viitor.

A trecut Craciunul, dar va veni Revelionul motiv pentru care nu voi lasa zapada sa se aseze peste mancare. Imi calculez pe degete cate zile mai sunt pana se termina tot calabalacul si constat ca burta mea nu va mai face fata la toate felurile pe care mi le face maica-mea. O singura bucurie are si ea: sa ma vada mancand cu pofta. Dar, oare, nu vrea sa ma priveasca si atunci cand voi astepta pe holurile doctorului, prin ianuarie, cand ma voi plange ca fierea s-a gandit sa intre in vacanta? Asta-i riscul: stiu ca la anu` e criza si mai pun putina grasime pentru orice eventualitate. Dar nevasta-mea ce va face la anu`? Ca ea e vegetariana. Asta-i riscul.

Aveti grija ce mancati, cum mancati si unde mai bagati ca de atata porc vom deveni porci. Aveti grija ce beti si unde beti ca nu se stie langa ce porc mai ajungeti si-n cine stie ce cotet.

Please, do not disturb!


In sfarsit m-am ales cu o minivacanta la munte pentru a incerca sa ajung la un compromis cu sporturile de iarna. Sunt si norocos pe deasupra ca este zapada si fericit ca in statiune mai sunt unele localuri cu preturi rezonabile. Am vrut sa incerc schiurile si am constatat ca in 3 zile nu pot decat sa-mi rup picioarele si portofelul, care gemea la fiecare 50 lei scosi de la caldurica. Am incercat patinele, unele de hocheist, cu care m-am inteles aprox.1 ora, din cauza bataturilor nereusind sa-mi conduc nici masina. In cele din urma, am dat lovitura, datorita unui tigan care a reusit sa faca afacerea secolului convingandu-ma sa cumpar o placa de plastic cu care sa-mi frec curu` de zapada. Distractia cea mai mare a fost atunci cand am pacalit-o pe nevasta-mea sa luam telecabina pana pe varful inzapezit al unui muntisor si sa coboram de-a lungul partiei cand in picioare cand in cur. In rest, am vazut ce afaceri are Stolojan la Clabucet, ce casa are Nastase la Predeal, cu ce masini mai defileaza cateva din V.I.P-urile muzicii romanesti, cati bani castiga aia care vand caciuli cu 25 ron bucata.

Tre` sa ies la partie in 10 min. sa-mi mai achizitionez cateva vanatai cu care sa ma laud la neamuri, ca altfel nu te cred ca ai vazut zapada, sa mai rup cateva crengute de brad cu care fac un bradulet pe care sa-l impodobesc, sa mai beau un vin fiert si sa mai fac portofelul sa planga.

De-a Mos Craciun.

In ziua de azi nu mai poti sa-i pacalesti pe copii ca Mos Craciun este un batranel ce soseste doar la copiii cuminti, coborand pe hornul sobei, cu sacul plin numai cu jucarii. Copiii sunt atat de destepti incat ii manipuleaza pe parinti pentru a-si atinge scopurile, anume acela de a nu le lipsi jucaria de care au atata nevoie. Asa ca atentie mare ce anume le cumparati, cat de mult le ascultati cererile si unde ascundeti jucariile cat si costumul cu care va imbracati.