Dupa cum stim cu totii, astazi, putem ajuta Pamantul sa mai respire putin economisind energia electrica. Asa ca, hai sa iesim putin afara, cam o ora si sa stingem lumina din dormitor, din frigider si din buzunar. Aia din buzunar s-a facut bezna cam de multisor. Cred ca oamenii din lumea intreaga sunt constienti de faptul ca resursele Pamantului nu sunt vesnice si ca le putem economisi pentru a le usura traiul si urmasilor ce vor veni.
Numai ca astazi, romanii, la orele serii, nu prea vor ajuta Pamantul. Asa ca, se va da un meci foarte important: Ora Pamantului vs Ora Meciului. Da, e mare meci in tara asta, meci de care depinde calificarea tarisoarei la Campionatul Mondial. Nu prea cred eu ca vor face romanii mare sacrificiu pentru ploaneta asta, la orele stabilite. Pentru Romania, mai bine s-ar fi decis o alta ora, undeva pe la 3 dimineata, cand oricum ar fi fost stinse majoritatea luminilor. Si totul ar fi fost perfect.
M-am decis: eu tin la planeta asta si n-o sa ma uit la meci. N-o sa ma uit de la mine de acasa, ma duc la un prieten. Ce ma intereseaza ca el nu da 2 bani pe planeta! Totusi, daca vrem sa-i fortam si pe altii sa tina la planeta putem sabota meciul de fotbal intrerupand lumina de pe stadion. Ce, nu pot lua si fotbalistii putina pauza? Doar este pentru planeta. Totusi, luati-va lanterna la voi in caz ca se decid jucatorii sa castige meciul datorita spectatorilor.
Ora de ...bezna.
De ziua ta, mamico...
La Multi Ani, mamico!
Sa traiesti inca pe atat si sa ai grija de mine pana ajung la anii tai.Recunosc: am fost si sunt mamos! Numai maica-mea stie cat m-am tinut de fusta ei pana la varsta adolescentei. Unde se ducea ea, hop si eu! Daca nu mergeam cu ea aveam grija sa apar mai tarziu. Daca nu vroia sa ma ia, aveam grija sa bocesc pana ma lua. Asa ca, nu prea a avut parte de concedii romantice doar cu taica-miu. Eu si sor-mea am ajut grija sa ne facem simtita prezenta peste tot in viata ei. Dar, a meritat!
Sa ne traiesti, mamico!
Cum se fabrica - Hot Dogs
Zilele astea am salivat dupa hot dogs si mi-am satisfacut pofta cumparandu-mi niste crenvusti pe care sa-i pregatesc acasa dupa propriul gust. Dar, am omis un singur lucru: ca produsul nu este preparat in fabrica asa cum as fi vrut eu, ci cu acele multe prafuri care-l fac vandabil.
Glume in viteza.
Primiti, ca si mine, in cutia postala tot felul de noutati privind produsele de la unele hipermarketuri. Unele se vor a fi niste ziare de informare care, pe langa pulpa de porc la 20 lei/kg, rosii la 5 lei/kg si salata la 2 lei bucata, incearca si cateva articole gazetaresti.
Dar, singurul lucru care mi-a captat atentia si care a avut efectul scontat, mai ales ca eram pe buda, a fost o gluma. Sper sa nu va scapati pe voi.
Un tip merge pe Autostrada Soarelui cu masina si asculta radioul.
La un moment dat, la radio, crainica anunta:
"-Pe Autostrada Soarelui, un nebun merge pe contrasens".
Tipul, foarte enervat striga:
"-Nu unul, sute, sute!"
...cred ca se grabea catre magazinul cu pricina pentru a nu rata oferta de sosete cu dungi.
Spor la ...greva!
Discutam cu un prieten, acum vreo 6 luni, vis-a-vis de promisiunile electorale cum ca vom vedea din ce in ce mai multe greve ale salariatilor, daca promisiunile viitorilor guvernanti nu vor deveni certitudini. Nu m-am inselat, mai ales ca suntem si la inceput de criza, iar grevele sunt din ce in ce mai multe. Au inceput cei carora le trebuia marit venitul cu 20-50% dupa promisiunile pacalicilor guvernamentali, numai ca acum se multumesc doar cu sporurile salariale si vor continua cei carora le este amenintat chiar locul de munca in urma disponibilizarilor masive din sistemul bugetar.
Dar, daca tot taie guvernantii din sporuri, n-ar fi mai bine ca si bugetarii sa renunte la spor...ul la munca?
Ghici, cati sunt?
Am incercat sa-i numar pe fugari, dar cred ca am scapat de sub control cifrele. Nici acum nu imi dau seama cum au putut intra in asa masina atatia oameni. Voi cati ati numarat?
In asteptare...
O idee ingenioasa apartine unei firme de publicitate, din Marea Britanie, care s-a gandit cum sa atraga cat mai multi oameni catre o anumita sala de fitness. Asa ca in multe statii de autobuz s-au instalat bancute ce-ti masoara greutatea si ti-o afiseaza pe un panou publicitar al respectivei sali de sport. Te asezi in asteptarea autobuzului, iti vezi greutatea afisata, te crucesti si te apuci de sport a 2 a zi.
La noi, pe langa faptul ca in statii astepti de behai, te-ar apuca si atacu` de panica daca te-ai mai holba mult la afisaj. Pe langa asta, pe un loc in statii stau 3 persoane asa ca ar putea fi dat peste cap afisajul sau s-ar lua la bataie saracii fiindca nu ar recunoaste nici unu` ca e mai gras. Asta, doar daca ar rezista aceste panouri in statii, fiindca s-ar gasi vreun destept care sa duca tot dispozitivul la el acasa ca sa se cantareasca el si vaca lui.
Eu beau, tu beat, el(ea) in sant.
Ieri, ca tot omu` am plecat in delegatie. Afara ploua cu cisterna si frigul il simteai pana in maduva oaselor. Pe drum am inteles ca ziua nu prea avea sa se termine cu bine fiindca am tot dat de greutati. Dar, toate legate de domeniul rutier. Pe langa faptul ca nu puteai s-o "calci" cu politaii pe la toate colturile, a trebuit sa vad si vreo 2 accidente proaspat petrecute. Ud, dezamagit si infrigurat, ma trezesc ca iau una din groapile adanci ale soselelor patriei si mi se aprinde un bec la bord. Ma gandeam c-o sa raman prin padurile pustii ale muntisorilor pe langa care treceam si-mi imaginam cum o sa fac focul sub cerul innourat. Depasesc momentul psihologic gandindu-ma la o goliciune(=goala+bunaciune) si-mi continui drumul pana in primul sat in care aveam treaba. Parca imi mai revenise roseata in obraji, cand zaresc pe mijlocul drumului o gramada de haine intre care zacea si-o bucata de carne. Deja tensiunea imi crescuse si gandurile cele mai negre ma napadisera. Ma dau jos in fuga cu gandul sa sun la 112 si deodata aud un mormait dintre haine. Pun mana pe gramada si, deodata, imi rasare o fata palida de mos, pictat cu noroi si sange, care ma astepta tocmai pe mine.
-Ce faci mosule? Aici ti-ai gasit sa te culci? Pe mijlocul drumului?
-Am baut oleaca, vine replica batranului, care da sa ma picteze cu noroi, prin imbratisare.
Ce sa ridici, frate! O tona de om. Eu slabut, el greu de la bautura. El murdar, eu in curs de murdarire si, iac-asa, imi vine sa ma dau batut.
-Bre, da` lasa sacosa aia cu paine din mana ca sa te ridic.
-Ce sacooocosa bai? 7 am baut, 7.
-Nene, daca nu lasi sacosa ca sa te ridic, te las in drum si plec.
-Unde pleci? Unde? Ce, aici nu-ti place?
Si, iac-asa am continuat comunicarea pana la sosirea unei tarancute, cu 2 dinti lipsa, care se bucura ca pe ea n-o picura ploaia. Avea umbrela. Ma ajuta fata, se scoala mosu, abia atunci vad ca ajunsesem sa fiu la fel de murdar ca el, isi ia painile si da sa plece.
-Mosule, te descurci? strigand la betiv.
-Da, sa stiiiiii ca eu am fost, la viata mea, sofer. Sofer. Si conduceam... si stiam toate drumurile. Eheee. 7 lichioruri am baut. 7. Da`, m-au dat ele gata pe mine.
Am plecat si murdar, si posomorat, si cu timpul pierdut. Cu un singur lucru m-am ales din toata tarasenia asta. Cu zambetul stirb al unei taranci care nici nu se gandea sa-i de-a o mana de ajutor mosului. Asta, fiindca-l cunostea cat de betivan era.
Inghesuiala mare
Cei ce filmeaza, siguri sunt de pe la mare fiindca par foarte degajati atunci cand omu` nostru pica din autobuz. Vara, pe litoral, asemenea scene sunt la tot pasul fiindca patronasii nu vor sa suplimenteze numarul de autobuze, iar romanasul nu este capabil sa se gandeasca de 2 ori inainte de a se urca pe scari. Urmarile, le vedeti si d-voastra, iar durerea cea mai mare o suporta baietasu` care, sunt sigur, nu s-a invatat minte nici pana in ziua de azi.
Apropo de invatat minte, am un amic care nu se poate abtine sa nu incaseze o amenda de la politie. Si asta, fiindca nu se poate abtine sa se controleze in trafic fata de prostii care-l provoaca. Si, chiar daca isi doreste sa nu se mai repete, amicul meu tot ajunge sa imparta cativa pumni printre participantii la trafic. Deci, nimic nu te invata minte: nici durerea fizica, dar nici pedeapsa pecuniara. Mai ales atunci cand vrei neaparat sa ajungi undeva.
De vanzare.
Socant, dar adevarat! In Romania zilelor noastre negotul privind achizitia unui copil se face in plina strada. Copiii au ajuns produse de vanzare pentru niste oameni lipsiti de orice simtamant uman carora cei mici le spun mama si tata. In asa perioada de criza si cu asa oameni rai pusi pe fapte neortodoxe tre` sa te astepti in orice clipa sa nu-ti mai ajunga copilul de la gradinita sau scoala. Ce au facut jurnalistii nu este decat o picatura in ocean, fiindca indivizi care fura si vand suflete inocente exista din abundenta. Mai rau este atunci cand sunt ajutati si de cei care le-au dat viata. Chiar, contra unei sume de 70 mil. de lei vechi.
Daca asa au inteles unii sa se protejeze impotriva crizei atunci totul este pierdut. Oricum, cine este interesat sa cumpere o nevasta frumoasa, cu gusturi, care stie cum se pot cheltui banii, dispusa la calatorii in strainatate, dornica de pasiune nelimitata sa mi se adreseze pentru a afla detaliile participarii la licitatie.
Wet Zone
De vreo cateva nopti facem cu schimbul, eu si nevasta-mea, in ceea ce priveste visele erotice. Daca nu stiti ce-s alea va pot spune ca rezultatul este impresionant a 2 a zi, atat fizic cat si psihic. Asa ca, fiecare dintre noi abia asteapta sa se culce mai repede ca sa vada pe cine a mai "cucerit", iar de dimineata incepem confesiunea care duce la iertare. Doar daca a fost ceva grav. De multe ori nu te poti controla si persoana din vis nu este cea pe care o ai in viata de toate zilele, asa ca se cam incing spiritele.
-Bine, bine, a fost mai buna ca mine?
-Nu, draga, dar a fost mai perversa.
-Perversa, vrei! Aha. Pai sa vina perversa aia sa-ti faca de mancare, nenorocitule.
Intrebarile exista de ambele parti, chiar daca explicatiile nu sunt asa usor de digerat.
Daca stau sa ma gandesc bine am avut multe astfel de vise, si eu si nevasta-mea, atat cu personaje necunoscute cat si cu persoane care ne inconjoara. Daca este sau nu placut ramane sa descoperiti voi insiva. Oricum, ce se intampla in realitate este mult mai placut, dar in vis este altceva. De ce? Fiindca poti sa i-o "pui" cuiva fara sa-ti doresti sau fara sa fi avut un contact prea mare cu acea persoana. Bine, nu oricui. Fiindca n-as vrea sa mi-o fut pe vecina de la 2 care mai are putin si trece in "next level".
Sfat: cel mai bine este ca dupa vis sa te "rezolvi" imediat, fie ca ai pe cineva langa tine sau nu. Tensiunea trebuie eliberata. Dar, fara atac la papusi, catei si bibelouri.
Probleme, Gogule?
Vi s-a intamplat sa va dati drumul mai devreme? Sau sa terminati unde nu-si dorea partenera? Sau, mai rau, sa va dati drumul in gura ei fara sa-i spuneti ca nu ati mai facut-o de cateva luni? Stati linistiti. Exista altii cu probleme mai mari.
Slab de ingeri.
De ce credeti ca D-zeu a ales ca femeia sa fie cea care poate duce o sarcina la bun sfarsit? De ce nu poate ramane insarcinat si barbatul? Va spun eu: fiindca barbatul este slab de ingeri.
Ma duc ieri dimineata la stomatolog fiindca ma treceau durerile de vreo 2 saptamani. Doctorul este de fapt o tipa tanara, nemaritata, buna profesionista, buna si de p..a si cel mai important, ieftina. Daca cineva poate spune ca merge la dentist cu forta, uite ca eu merg a 10 oara vesel si fericit. Mi s-au facut de toate: de la plombat pana la extirpat, anesteziat, taiat si frezat. Chiar ma intreba femeia cum de sunt altfel decat ceilalti barbati care nu stiu cum sa fuga mai repede din cabinet. Va dati seama ca ma flata spusele bunaciunii, care este profesionista. Ma duc, iau flori fiindca nu aveam programare, stau la discutie cu ea vreo 5 min., radem. Totul era ca la carte. Se uita doctorita, pune mana, imi explica ca tre` sa omoare nervu`, ca tre` sa-mi faca anestezie si incepe treaba. Baga acu`, totul ok. Baga anestezicu`, totul perfect. Nu trece 1 min. ca incepe firea slaba din mine sa cedeze si in 2 min. erau in cabinet 3 doctori care incercau sa ma calmeze ca sa nu lesin. Lesin? Eu? Pai se poate! Iaca, am dat-o in bara si, in loc sa vada fata aia ca sunt Fat-Frumosul barbatilor, am ajuns sa fiu tinut de manuta ca la gradinita ca nu cumva sa ma culeaga de pe jos. M-am calmat, a revenit pulsul la locul lui, au plecat doctorii si, in loc sa-si doreasca fata sa mai stau pe acolo vreo ora, saraca abia astepta sa ma dea afara viu si nevatamat. Macar pana la usa. Singura mea salvare a fost ca, datorita interventiei, doctorita a stat mai tot timpu` cu pieptul pe fata mea. Doar asa mi-am revenit.
Credeti ca mai vreau sa merg la dentist? Nici in ruptul capului. Din 2 motive: ca mi-e frica sa nu mai lesin si pentru faptul ca fatuca o sa vada in mine un baietel cu lipsa de calciu. Dar, cum sanatatea este foarte importanta, o sa mai fiu nevoit sa dau nas in (piept) nas cu dentista.
Bataie ca la carte.
Azi dimineata m-am trezit in urletele vecinilor care incercau sa-l incurajeze pe Bute in lupta sa cu Zuniga. M-am uitat la tot meciul, mi-a crescut pulsul, mi-a placut cum l-a batut si abia astept revansa cu Andrade, care i-a aratat romanului ca nu prea sta bine in ring.
Cum se fabrica !
Lucrurile din jurul nostru pe care le atingem, pe care le folosim sau pe care le aruncam sunt produse de cineva sau ceva. De cand a inceput aceasta serie, pe Discovery Channel, sunt pasionat sa aflu cum si din ce se produc tot felul de lucruri.
Asa ca, de astazi, incepem sa ne culturalizam impreuna urmarind cate un mic episod din ceea ce se cheama: How it`s made. Fiindca sta la baza supravietuirii noastre, zi de zi, am decis sa cunoastem tainele fabricarii painii, pe care o cumparam de la magazin. Astept si alte sugestii.
Si, apropo, dupa impachetarea painii urmeaza sa fie aplicata eticheta, pe care incerc de 7 ani s-o vand producatorilor. Si, reusesc in cele mai multe cazuri.
Miscare, miscare... mancare
...amuzant, tinand cont ca, mai nou, nevasta-mea ma bate la cap sa-i cumpar asa masinarie.
Ce-s nebun?
Taxa de habitat.
Fiecare fiinta are placerile ei. Mie-mi place sa produc mult gunoi, pe care sunt obligat zilnic sa-l car la tomberon. De aceea, de vreo 2 ani, primaria ma obliga sa platesc taxa de habitat care este de fapt contravaloarea serviciilor pe care le presteaza cativa tiganusi atunci cand ridica gunoiul de la tomberon. Anul asta eram decis sa nu-mi achit datoriile catre bugetul local, mai ales ca ma mutasem de la fosta adresa, dar zi de zi am constatat ca vizitele mele la tomberon erau atat de fructuoase incat numai eu si nevasta-mea umpleam ditamai recipientul. Recunosc, noi 2 facem gunoi cat 5 familii de cate 4 persoane. Nu stiu de ce, nu stiu de unde, dar recunosc privirea nevesti-mii atunci cand ajung obosit de la lucru. Caratul unei pungi pline de gunoi in prag de seara a devenit o obisnuinta pentru mine incat ii simt lipsa in zilele cand luam masa in oras. Plimbatul cainelui si dusul gunoiului reprezinta noul fetis al zilelor mele, fara de care monotonia s-ar instala numaidecat.
Nu, nevasta-mea nu suporta o noua relatie in viata ei: cea cu tomberonul, de aceea placerea imi revine. Am citit zilele astea ca un roman produce, in medie, aprox. 5 kg de gunoi pe saptamana, ceea ce este mult, in opinia celor de la Mediu. Am uitat sa va precizez: noi 2 producem 5 kg de gunoi pe zi, atat cat sa le tinem locul si celor plecati in Spania, Italia, dar care nu si-au schimbat inca adresa din buletin.
Mai nou, fiindca mi-e lene, am descoperit o modalitate de a duce gunoiul cat mai repede si de a nu-mi chinui manutele. Dimineata, cand dau sa plec la servici, din coltul usii imi face cu ochiul galeata plina de gunoi. Strang punga la gura cu o dexteritate iesita din comun si o insfac in mana dreapta, iau laptopul la subrat si ma grabesc sa ajung la masina. Asez punga urat mirositoare in dreapta, pornesc avariile si ma indrept spre punctul de lucru unde ma asteapta 2 tomberoane goale-golute. Stiu, pute tot drumul, dar merita! Stiu, daca s-ar intampla sa fac un mic accident auto cred ca ar fugi pana si martorii. Poate o sa inchei un contract cu primaria pentru prestari servicii fiindca vad ca ma pricep.
M-am decis! Platesc maine taxa de habitat, fiindca mi-e frica sa nu se prinda astia si sa ma taxeze ca la persoane juridice.
Ziua FMI-lor
Astazi e zi mare. Zi de cheltuiala. Zi de pupat obraji, funduri si de pipait femeile care nu te lasa nici cu privirea s-o faci. Ziua in care nu vezi decat barbati pe strada la 7 dimineata in fuga dupa flori. Ziua in care sunt sclavul nevesti-mii.
Astazi este 8 MARTIE-ZIUA FEMEII.
O zi pe an, oficiala, si inca 364, neoficiale. Femeile sunt totul pentru barbati. In ziua de azi ele se pot descurca de minune si fara noi: pot fi si in posturi de director, pot lucra si in constructii, pot ingriji o familie fara ajutorul masculin si chiar se pot satisface sexual intre ele.
Femeile de langa noi, din jurul nostru, de la servici, de la magazin, de pe strada sunt cele mai frumoase si cele mai destepte, de aceea numarul femeilor inselate a crescut. Tentatia, nene! Le iubim, le apreciem, le respectam si... cateodata ne bagam p..a in ele sau in gura lor. Doar daca vor, ca altfel trecem la capitolul infractiuni.
Trebuie sa recunoastem: toti avem nevoie de femei. Chiar si guvernul, care va ajunge in curand dator vandut la FMI.
LA MULTI ANI ! si nu fiti suparate fiindca veti imbatrani mai repede decat barbatii. E totul genetic. Oricum, pe multi ii bagati in mormant mai devreme sau mai tarziu.
Ieftin sau... gratis.
Am tot fost prin magazine zilele astea pentru a mai cumpara cate ceva. De fapt, in plina criza, am regresat ajungand sa ma vad ca in urma cu vreo 6-7 ani cand imi faceam cumparaturile din mai multe magazine pentru a gasi produsele cele mai ieftine. Ce sa-i faci? Eram la inceput si nu ma prea dadeau banii afara din casa. In timp am ajuns sa cumpar orice "cacat" la mega hiper marketurile lu` peste si nici nu ma mai uitam la pret, dar vremurile s-au intors. Si, pe langa faptul ca incerc sa gasesc produsul cel mai bun la pretul cel mai mic, constat ca nu sunt singurul "bolnav". Am omis sa va spun ca in toate magazinele, de la cele de cartier pana la hipermarketuri, e o explozie de fatuci care ne imbie la a gusta din produsul firmei care le-a postat acolo. Si, sincer, daca esti flamand poti sa te saturi incepand de la aperitivul bogat in salamior, cu putina sunculita si nelipsitele masline pana la desertul bogat in coloranti ale iaurturilor cu capsuni, cirese si alte E-uri. Producatorii sunt disperati sa vanda, noi suntem disperati de foame si uite asa nu mai ai loc sa treci de imbulzeala la ieftin sau gratis din magazine. Caci la rafturi nu se prea inghesuie nimeni, de frica sa nu cumva sa fie tentati pe banii lor. In galantare isi fac aparitia, in locul altor produse mai scumpe, parizerul in crusta de plastic, merele putin stricate si chiar produsele care expira a 2 a zi. Toate la mare oferta. Si pe langa asta iti mai cari si produsele in brate, caci punga nu este nici ieftina, nici gratis.
La Multi Ani, pestoaico!
Avem in familie o sirena. Stie sa inoate, arata bine, e harnica, nu se da la alte sirene chiar daca a facut tae bo, e tot timpul zambitoare si... cate si mai cate.
Azi e ziua ei. Schimba prefixul. De acum inainte intra in gasca sirenelor innebunite dupa cate o partida de sex pe zi. Asta spun statisticile, nu dati in mesager.
Ce sa-i urez? Sanatate? Fericire? Sa fie iubita? Sa i se indeplineasca toate dorintele? Sa n-o paraseasca Fat-Frumos cand ii e lumea mai draga?
Ok. Asa sa fie!
Dar, sirenelor nu li se indeplinesc toate dorintele de cand se nasc? Nu traiesc sirenele sute de ani? Nu au ele parte de cei mai frumosi "pesti"? Nu poarta cu ele tot norocul din lume?
Atunci, ce rost mai au urarile mele?
Totusi, La Multi Ani, pestoaico!
Pe urmele... martisorului.
Ieri, ca toata suflarea, am cautat mult ravnitele martisoare, fara de care nu as putea sa dau ochii cu preaiubitele din viata mea. Mi-am dat seama ca sunt in competitie cu sute, chiar mii de oameni care-l cautau pe cel mai frumos, cel mai ieftin si daca se poate chiar unicat. In autobuz, pe strada, la coada la paine pe buzele tuturor se putea citi doar atat: "My precious..."
Am ajuns si la sursa mea de martisoare, cand mi-am adus aminte ca am uitat lista cu cele cateva preiubite din viata mea, lista fara de care nu m-am despartit toata saptamana. Asa ca, in fata creatoarei, am inceput sa numar pe degete cate martisoare si cui tre` sa le dau. Dupa ce am trecut numaratoarea de 20 am zarit pe chipul femeii un zambet larg, ca si cum m-ar fi prins cu mata-n sac, dar spre bucuria mea nu am ales decat vreo 10. De la caluti de mare, pesti , cosari si floricele pana la pistolase, pastile de viagra si seringi folosite, toate cu vestitul snur alb cu rosu, nu a fost decat un mic pas in imaginatia artistilor creatori ce-si expuneau marfa.
Am primit si ceva simbolic, fiindca m-am dovedit un cumparator fidel, pe care l-am pierdut in drum spre casa. Ca sa vezi, am facut cadou un martisor unui necunoscut: celui ce-l gaseste.