Suspect de oboseala.

Din pacate nu ma pot apropia de calculator de vreo saptamana fiindca ma doboara oboseala. Nici mie nu-mi vine a crede cum de mi se inchid ochii asa devreme. Incerc sa ma uit la stiri si ma trezesc a 2 a zi tot la stiri, dar constat ca sunt cele de dimineata. Tot de vreo 7 zile ma perind pe la medici pentru a-mi gasi leac la obosita cronica care ma apasa fiindca nu ma pot obisnui cu ideea. De alte lucruri nici nu mai pot vorbi fiindca nu fac altceva decat sa ma duc la munca, sa ma intorc acasa si ...sforrrrrrrrr. Am crezut ca fac parte din tagma anemicilor de primavara, dar analizele imi dovedesc contrariul. Am crezut ca munca imi este daunatoare, dar vad ca acolo ma simt cel mai bine si am cele mai putine crize. Constat ca acasa dau frau liber simptomelor ipohondrice si ca noaptea nu este cel mai bun sfetnic. Cel mai bine ma simt in aer liber si cred c-o sa ma duc sa ma calugaresc in padure, singur cuc. Dar pana atunci o sa ma ocup si de blogul asta cat imi permite deschizatura pleoapelor care incearca sa-mi dicteze altceva. Noapte buna!

HOME SWEET HOME...

M-am reintors printre vii dupa 3 zile de cosmar, in care nu am avut puterea fizica de a ma apropia de calculator. Iti poti imagina cat de mult imi doream sa mai scriu vreo cateva randuri?
Dar nu aveam putere, eram extrem de obosit. De ce? Hai sa va spun.
Sotiei mele, careia ii multumesc, ii place sa -mi tina agenda, sa-mi faca programari pentru diverse evenimente familiale, sa-mi puna lucrurile cap la cap sau mai bine zis cap in cap. Asa ca de 3 zile alerg ca un ogar de la banca la primarie, de la un neam la altul, dintr-o delegatie in alta. Credeti ca mai am timp sa fac si amor? Intrebati-o pe nevasta-mea care-si doreste tare mult un maimutoi mic cu care sa se joace. Pai, pot sa-i cumpar ca nu mi-e greu. Da, da` unde gasesc eu unu` si viu, care sa se si cacaceasca si care sa si urle din gura de sarpe pana la 18 ani?
Asa ca, dragii mei, de 3 zile "trag la rame" si zi si noapte ca un adevarat carmaci, de mi-a venit si ideea geniala de a-mi denumi viitorul site personal www.carmaci.ro care sa ma apuc sa tin cursuri pentru marinari. Totodata, si clientii mei au observat oboseala cu care eram inzestrat si nu m-am abtinut sa le dezvalui secretul "fericirii". Unii dintre ei, de fapt ele, au inceput cu sfaturile de geniu pe care nici urechile nu doreau sa le auda.
-Pai, draga, daca va doriti asa mult un copil trebuie sa respecati mai multe reguli. Auzi?
-Nu, nu vreau sa aud cucoana! spusei in gand.
-In primul rand pozitia e foarte importanta, adica tre` s-o faci ca cateii, spuse clienta.
-Ati putea sa-mi si aratati, va rog? Ca nu prea stiu cum si-o trag cateii. Zisei, bineinteles, in gand.
-Si, dupa aia, tre` sa stea ca o corabie esuata cu pupa in sus, ca si cum s-ar scufunda.
-Scufundati-ar mintea in butoiul cu melancolie, gandii eu in timp ce fugeam catre iesire.
Cu sfaturile-n buzunar, cu arma incarcata, ca un adevarat Matrix Reloaded, eram pregatit s-o dau pe spate pe nevasta-mea, care "biensure" ca vazuse filmul.
La serviciu, aratam ca un babuin care satisfacuse toata ciurda de maimute, acasa eram ca un babuin in fata unei maimute, iar in somn eram ca o maimutica trasa de o ciurda de babuini.
In concluzie, de acum in colo, voi intra in stand-by pentru 3 zile in fiecare luna pentru a nu-mi compromite sistemul.
Secretul fericirii vesnice: be like a monkey, do it like a dog.