Criza in banci, criza la serviciu, crize acasa, peste tot domneste criza. Sarbatorile din aceasta iarna sunt dominate de criza si crizati. Toata lumea se pregateste de criza, altii nu inteleg ce-i aia, dar se iau si ei dupa turma, pe la colturi lumea vorbeste de ce ne asteapta. E mare isterie si, pe langa asta, au inceput copiii sa afle de situatia pe care o creeaza oamenii mari. Deunazi am ascultat ce discutau 2 copilasi in fata blocului care incercau sa-si explice cum de a ramas Mosu` fara sanie, cum de anul asta nu mai vine chiar daca au fost cuminti. Parintii au constatat ca salvarea cea mare tot de la Mosu` vine, iar toate oalele i se vor sparge in cap pana la Craciunul viitor. Pana si preotul satului a inceput sa le predice copiilor despre faptul ca Mos Craciun nu exista si ca singurul in care tre` sa creada este Isus. Bine bine, da` coboara Mos Isus pe horn si le pune cadouri sub brad? Ca daca e asa, atunci nu-i nici o problema. Important este sa vina cineva si sa lase acolo jucaria care trebuie. Mosu` e batran, mosu` e sarac, mosu` numai vine, mosu` a falimentat.
Am vazut in centru in sfarsit un Mos pe anu` asta care incerca sa cerseasca in speranta salvarii Craciunului. Sau a lui probabil. Si m-a cuprins, deodata, spiritul Craciunului, si am inceput sa fredonez ce mi-a venit in mine:
Moş Crăciun cu plete dalbe
A rămas fără un şfanţ
Stă la colţuri şi cerşeşte
Ca sa dea ceva la maţ.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu